Simplitatea rămâne cel mai sofisticat lucru. Leonardo da Vinci
Te rog să nu te gândeşti la această idee, străduieşte-te să o simţi.
Mintea, în momentul în care prinde ideea, se agaţă de ea şi începe să construiască sisteme, filozofii, silogisme. Logica inimii nu admite raţiunea. Mintea are loc în inimă, dar inima nu are loc în minte. Inima este o metaforă a acelui strat care zace uitat sub greutatea gândurilor noastre. Greutate care apasă pe cuget, greutate care apasă pe suflet. Greutate pe care o cărăm în permanenţă cu noi. Până şi fericirea ajunge să ne cocoşeze, să ne pună piedici.
Pot continua la nesfârşit să îţi înşir fraze din acestea sclipitoare şi seci, în speranţa că mintea ta va obosi sau se va plictisi de întors ideile pe toate feţele. Intenţionat m-am lansat într-o tiradă de idei, pentru a te zăpăci, pentru a te ajuta să nu mai înţelegi nimic. Zi de zi suntem ocupaţi să umplem clipa cu balast din ce în ce mai greu format din gânduri, rutine, probleme, judecăţi, frustrări, mânii, prejudecăţi, căutări, crezuri, idealuri… Cât timp gândeşti, pierzi esenţa. Permite-ţi, măcar o dată, să nu mai înţelegi nimic…
Ajungi la destinaţie în momentul în care accepţi pe deplin ceea ce este, ceea ce eşti, în care îţi opreşti mintea, eventual o şi goleşti de gânduri, apoi priveşti ce a mai rămas. Acolo se află simplitatea. E atât de simplu, şi totuşi, atât de inaccesibil… Eu, unul, încă nu am reuşit să ajung la această simplitate. De aceea, acest articol este o schiţă, un vag contur al parcursului ulterior, pe care îl vom urma împreună, în articolele care vor urma. Oricum, dincolo de cuvinte se află răspunsurile… Scriu pentru că am întrebări, iar tu dacă ai intrat aici ca să citeşti răspunsuri, ai greşit adresa.
Ştii… fraza mea favorită din ultima vreme este: “Îmi stă mintea-n loc”…
"De-aia scriu,
Să-nțelegi că niciodată nu-i târziu
Să mai schimbi ceva în tine, vreau să știu
Cine vine lângă mine în pustiu."
Căutător neobosit de sensuri
Scriu pentru că am întrebări. Scriu pentru că întrebările creează răspunsurile. Scriu pentru că îmi pasă ce răspunsuri îmi influenţează viaţa. Scriu pentru că viaţa pe Pământ nu ţine la nesfârşit.
Căutător neobosit de rime
“Boem incorigibil,
Dosar cu foi nescrise,
Un creator teribil
Alimentat de vise…”
Add comment