Despre moarte în folclorul nostru

Ma intrebam ce e cu fascinatia asta a folclorului nostru pentru moarte… Si am ajuns la concluzia ca nu trebuie sa uitam niciodata ca odata si odata o sa parasim aceasta lume. Sa traim ca si cand ziua de azi ar fi ultima care ne-a mai ramas de trait. Totusi sa visam ca si cand nu am muri niciodata.
Triste, tragice, aceste melodii exprima teama de neant, de momentul cand o sa parasim viata asta pentru alta despre care nu stie nimeni cum va fi. Exprima si parerea de rau pentru ce lasam in urma. Regretul de a nu ne fi ajuns viata traita. Vorba Mariei Tanase, “Poate-atunci m-oi satura, Cand o suna scandura”.
Te invit sa asculti aceste melodii nu cu tristete, ci cu luare-aminte, invata din ele cum sa traiesti in asa fel incat sa pleci cu impacare, cu multumirea ca ai facut totul si nu ai ratat nimic.

Maria Tanase – Cand o fi la moartea mea

Maria Tanase – Lume, lume

George Nicolescu – Foaie verde spic de paine

Domenico Modugno – Amara terra mia

Uneori tristetea suna atat de frumos… Adevarul e ca melodiile vechi sunt de multe ori surprinzator de frumoase. Ajung mai degraba la inima decat la minte. Vorbesc despre lucruri simple, dar extrem de importante pentru viata noastra. Cum ar fi iubirea, despartirea, iubirea neimpartasita. Pe zi ce trece, descopar tot mai multe melodii din “vecchia e bella Italia”. Poate cand ajung la pensie o sa vorbesc si despre melodiile contemporane cu mine. Oricum, sunt mult mai putine melodii frumoase in prezent. E si o chestiune de stil.
Asculta melodia lui Domenico Modugno si cred ca ai sa intelegi la ce ma refer.

În căutarea unui scop

Tine cont ca acest om a trait pe propria lui piele ororile Holocaustului, fiind inchis intr-un lagar nazist… Pe mine, personal, ma fascineaza tonul lui, plin de vitalitate si optimism.

OCTAVIAN BUD – NICIODATA

Cantec vechi, de la Cenaclu, superb si crunt de actual. Un cantec care transmite mult mai mult decat un mesaj, transmite un indemn clar la abandonarea nepasarii si a ignorantei.
Niciodata nu ar trebui sa uitam ca suntem aici pentru a fi vindecarea, pentru a aduce lumina in viata celor innegurati de griji, greutati, a celor mai tristi ca noi.
Un cantec care merita data mai departe, care merita sa fie cantat de cei carora L-E P-A-S-A.

Fericirea aşa cum nu o ştiai

Fericirea este ceea ce unge rotiţele vieţii. Este, de asemenea, ceea ce deschide porţile, îndeamnă trupele să mărşăluiască, controlează elementele, face ca soarele să răsară, aliniază stelele, iţi face inima să bată, vindecă durerile şi rănile, întoarce pagina, atrage noi prieteni, atrage iubirea adevărată, cheamă acţiunea, învârteşte bagheta fermecată, uneşte punctele, iţi hrăneşte mintea, iţi eliberează sufletul, stăpâneşte lumea şi menţine viu interesul… Da, atât de uşor de uitat…