Despre fericire

Alt articol profund, imi pare rau daca ai intrat aici cautand altceva.

Despre fericire, dar nu cu vorbele mele, ci cu vorbele lui Dem Radulescu.

De cand am ascultat prima data interviul cu el din cadrul emisiunii Profesionistii, acum vreun an, mi-au ramas intiparite in creier vorbele sale despre fericire. In seara asta am gasit un clip care contine numai fragmentul in care vorbeste despre fericire. Sunt niste vorbe foarte simple si profunde, este foarte direct in exprimare. Asculta fiecare vorba, rupe-ti din timpul tau extrem de aglomerat si asculta-i fiecare vorba. Asculta modulatiile vocii, asculta intonatia, soarbe fiecare cuvant…

In viata lucrurile sunt destul de simple si de bine asezate in general, daca facem abstractie de oameni. E o lupta, e un sistem, e un mecanism, totul e la locul sau, totul e supus ciclului nastere-evolutie-moarte. Asta daca facem abstractie de oameni. Apoi vin oamenii si incep sa complice lucrurile, incep sa strice armonia. Orgolii, ura, frustrari, razbunari, inconstienta, ignoranta…

Am citit de curand o fraza pe care de-abia acum am perceput-o: too many times we take life for granted. Cu alte cuvinte, prea des consideram ca viata ni se cuvine de la sine si nu suntem recunoscatori pentru fiecare clipa, pentru fiecare dimineata in care deschidem ochii, pentru fiecare moment pe care viata ni-l ofera. Ne concentram excesiv pe a ne lupta intre noi, pe a ne demonstra unul altuia cine e mai tare si mai puternic, ne sapam unii altora gropi in care cadem toti.

Oricum, aceste consideratii filozofice seci si intelectuale nu au puterea de a schimba nimic. Eu periodic ma apuc sa filozofez desi stiu ca nu ajuta la nimic concret, deh, asta-s eu… Viata continua sa fie asa, nu o sa se schimbe nimeni doar pentru ca a citit cateva randuri scrise undeva intr-un colt al Internetului. Nu sper si nu cred ca e posibil acest lucru. Insa eu pun punct cu inima impacata ca nu am tinut in mine aceste vorbe. Pun punct in liniste si in pace, recunoscator ca Dumnezeu si viata mi-au permis sa am acest moment de reflectie inainte de a adormi.

Odata cu ivirea zorilor incepe o noua zi in care o luam toti de la capat cu problemele, cu grijile, cu certurile cu vecinii, cu injuratul in trafic, cu toata supravietuirea asta in jungla care ne inconjoara. Asta este, poate ca asa trebuie sa fie, o luam ca atare si facem ce credem de cuviinta pentru a ne atinge scopurile. Insa, inainte de a adormi, dupa tot calvarul si praful zilei, dupa ce te-ai luptat cu toti si ai invins sau ai pierdut, cat de util ar fi sa fii plin de recunostinta si de fericire ca ai reusit sa urci cele 237 de trepte pana la castel…

Urmareste clipul, investeste in linistea ta interioara… (Punct.).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *