Cărţi citite în 2007: Tehnica învăţării rapide

… de Sheila Ostrander, Lynn Schroeder, Nancy Ostrander
Această carte mi-a deschis noi orizonturi şi, dacă urmez tehnicile şi sfaturile de învăţare rapidă din această carte, voi deveni cu mult mai bun, mai sănătos, mai inteligent.
Am iniţiat un studiu mai amplu al acestei cărţi, prin următoarele secţiuni: cuvinte de căutat pe Google, exemple de muzică pentru învăţarea rapidă, personalităţi ale învăţării rapide, idei generale, referinţe, nutriţie, sintetizarea tehnicilor, planuri de punere în practică a tehnicii.
Idei Generale:
– Este dificil să-i opreşti pe oameni de la a învăţa întreaga viaţă, dacă învăţătura devine sinonimă cu aventura şi plăcerea de a face descoperiri;
– „Există doar un singur colţişor din Univers despre care ştii sigur că-l poţi îmbunătăţi, şi acesta eşti tu însuţi.” (Aldous Huxley)
– Pentru a-ţi aminti o informaţie trebuie să intri în starea în care erai atunci când ai memorat-o;
– Decât să te complaci în stări de joasă tensiune care rezonează cu amintiri plicticoase, aleargă, sari coarda, înoată, mergi pe jos, mergi, mergi. Exerciţiile combat depresia. Te simţi temător? Pune-ţi muzica preferată şi dansează. Te simţi furios la culme? Umple cada cu apă, bagă-ţi capul în ea şi ţipă tot ce crezi despre cei care fac şi dreg;
– Imediat ce te trezeşti mulţumeşte pentru darul minunat al vieţii şi când te ridici din pat respiră adânc o dată sau de două ori, imaginează-ţi un soare puternic deasupra ta şi respiră de patru ori, adânc şi repede;
– Învaţă să îţi modifici starea de spirit tot atât de repede precum îţi modifici paşii când se schimbă ritmul muzicii şi vei fi în acelaşi ritm cu succesul;
– Mintea subliminală învaţă din ceea ce întrezărim cu coada ochiului;
– Reclamele pot conţine mesaje subliminale!!! Învăţarea rapidă ne face mai puţin influenţabili la astfel de stimuli;
– Aminteşte-ţi mereu şi practică formularea „a fi una cu…”;
– Capacitatea de a ne relaxa corpul este o tehnică de bază a învăţării rapide;
– În momentul când încetăm să mai purtăm toată povara lumii din jur, putem începe să intrăm în rezonanţă cu acele detalii pe care numai corpul le cunoaşte;
– Pe măsură ce presiunea arterială, bătăile inimii şi ritmul respiraţiei se încetinesc, însăşi procesarea timpului pare a se încetini, de asemenea. Într-un timp mai scurt, realizezi mai mult şi cu o mai mare îndemânare;
– Dr. Frank Staub ne sugerează să asociem diferite mirosuri cu diferite materii pe care le învăţăm. Reţine, totuşi, că pentru a impulsiona memoria, ai nevoie de acelaşi miros când dai testul sau scrii o lucrare;
– Există trei tipuri de modalităţi de procesare a informaţiei: procesarea vizuală – prin cărţi, rapoarte, ecran video; procesarea auditivă – prin lecturi, casete; procesarea cinetică/emoţională – prin experienţe practice care se bazează pe simţul tactil, mişcarea propriului corp, emoţii). Vom învăţa mai bine dacă antrenăm toate cele trei modalităţi şi dacă acordăm o atenţie deosebită simţului cinetic/emoţional, pe care îl ignorăm de obicei. Pentru a încerca puterea acestui simţ, schiţează sau desenează informaţii şi concepte noi. Scrie un cuvânt nou şi pronunţă-l în acelaşi timp. Încearcă să simţi ritmul, bătaia unei noi fraze. Dezvoltă-ţi memoria musculară;
– Ori de câte ori este posibil, nu învăţa cu rigiditate. Deschide-te pentru a simţi cu adevărat lucrurile. Imaginează-ţi că eşti un artist;
– *Încetează să îţi mai imaginezi posibilele întâmplări negative!!!
– Există trei tipuri de blocaje, adică de elemente care dăunează dezvoltării spiritului uman: logice, emoţionale, etice. *Blocajele etice sunt acele idei preconcepute de genul „Fără sudoare nu iese muncă!”, şi aceste idei te limitează. Şi unele dogme religioase pot fi considerate blocaje etice, deoarece insuflă sentimentul nimicniciei, al autoblamării, ucid respectul de sine;
– Convingerile toxice sunt orice idei care ridiculizează şi paralizează spiritul uman, împiedicându-l astfel să se dezvolte sănătos şi plin de bucuria vieţii;
– Critica este un obstacol în calea învăţării! Dacă cineva învaţă totuşi, reuşeşte ÎN CIUDA criticilor, şi NU DATORITĂ criticilor!
– Dacă nu îţi faci un prieten din eşecuri, nu vei excela niciodată!
– Trăieşte bine, asta-i cea mai bună răzbunare!
– „Succesul răsunător este cea mai bună răzbunare.” (Frank Sinatra)
– În creier, emisfera stângă este cea logică, verbală, a gândirii directe, atentă la detalii; emisfera dreaptă este cea metaforică, imaginativă, sintetizatoare, intuitivă;
– Respiraţia predominant pe nara stângă sugerează faptul că gândirea este axată în momentul respectiv pe ciclul interior;
– Cheia accelerării abilităţilor este să scăpăm de blocaje;
– Învăţarea rapidă, în general, reprezintă orice sistem de învăţare accelerată care: îndepărtează stresul, maximizează memoria şi potenţialul, funcţionează atât la nivelul conştient, cât şi la cel subconştient, dezvoltă întreaga personalitate în mod global, sporeşte gradul de sănătate şi creativitate şi se realizează cu plăcere;
– METODĂ DE ÎNVĂŢARE A TEMELOR: relaxaţi-vă fizic şi mintal şi parcurgeţi notiţele timp de 10 minute maximum. Repetaţi înainte de a merge la culcare, în seara când aţi asistat la cursuri, a doua zi, apoi peste 2 zile şi a patra oară cu 24 de ore înainte de următoarea lecţie. Acest program de recapitulare este ideal pentru orice tip de lecţii;

Nutriţie:
· Lecitina şi colina se găsesc în albuşul de ou, în peşte şi carne slabă de vită, în grâu şi boabe de soia;
· Sfat: ia lecitină cu o oră şi jumătate (90’) înainte de evenimentul la care vrei să te descurci cu succes, deoarece lecitina are efect maxim la 90 de minute după ce a fost ingerată;
· Varianta cea mai puternică este lecitina cu fosfatidilcolină;
· L-fenilalanina, o substanţă foarte importantă pentru creier, se găseşte în brânză, lapte, ouă şi cărnuri;
· Norepinefrina este o substanţă produsă de creier, care joacă un rol major în învăţare, memorie şi concentrare, uşurarea depresiei şi stresului;
· L-fenilalanina se găseşte în toate mâncărurile cu proteine şi o cantitate de 100-150 mg/zi de L-fenilalanină este ideală;
· L-tirozina este eficientă în ameliorarea stresului;
· Acidul glutamic este un aminoacid care se găseşte în cerealele integrale şi în boabele de soia; o cantitate de 1-4 g/zi de L-glutamină, un derivat al acidului glutamic, este ideală;
· Creierul foloseşte doar glucoză şi glutamină pentru a se hrăni;
· O cantitate de 120 mg/zi de Ginkgo Biloba este ideală;
· Octacosanolul se găseşte în germenii de grâu şi este util în afecţiuni ale creierului;
· Germaniu – imunostimulent, împreună cu oxigenul ajută mult creierul. Se găseşte în usturoi, plante de năsturel, arpacaş, aloe, ginseng;
· Peroxidul de Magneziu şi ozonul sunt folosite pentru hiperoxigenarea creierului;
· Nootropicele îmbunătăţesc atenţia şi învăţarea (Piracetam);
· Hidergină;
· Zn, Mg, Fe – esenţiale pentru funcţionarea optimă a creierului;
· Vitamina C creşte IQ-ul şi e esenţială pentru corp;
· Vitamine care ajută memoria şi capacitatea de gândire abstractă: A, complexul B, C, E;
· Algele reprezintă soluţia verde, spirulina este foarte indicată;

Exerciţii pentru dobândirea stării potrivite procesului de învăţare rapidă şi pentru relaxare:
1. Detonatorii stresului în 7 minute (exerciţii de transformare a stresului în energie)
– exerciţiu de evacuare rapidă a tensiunii: în picioare, cu tălpile puţin depărtate, inhalează pe nas, în timp ce îţi închipui că inspiri aerul prin degetele de la picioare şi că umfli un balon gigantic, aflat în abdomen. Fă acest lucru inspirând încet, cât numeri până la 8. Ţine în tine acel balon mare de aer timp de 4 timpi, apoi expiră şi dezumflă balonul cât numeri până la 8. Rămâi golit cât numeri până la 4. Relaxează-te, apoi repetă întreaga operaţiune de 4 sau de 5 ori;
– Zborul Vulturului (foloseşte chakrele minore sau centrii energetici din palme şi de la sub braţ): stai în picioare cu tălpile foarte îndepărtate din şolduri, braţele să atârne de voie. Sau stai pe scaun, cu tălpile lipite de podea şi palmele în poală. Gura închisă, inhalează pe nas, concentrându-te asupra palmelor. Închipuie-ţi că respiri prin palme şi trage-ţi respiraţia dinspre palme spre adânciturile coatelor, cât numeri până la 4 (exersând vei începe să simţi un flux de energie). Apoi, ţine-ţi respiraţia cât numeri până la 2, pe urmă expiră, numărând până la 6, închipuindu-ţi cum aerul coboară dinspre încheieturile coatelor şi cum iese prin palme. Ţine-ţi plămânii goliţii doi timpi şi repetă întreaga operaţie. Fă acest lucru o perioadă şi te vei simţi mai uşurat, într-un fel, înălţat;
– exerciţiu în timpul mersului, sporeşte coordonarea şi creşţe vitalitatea: inspiră prin palme cât faci doi paşi, apoi expiră, golind aerul afară din palme, alţi doi paşi, asigurându-te că păşeşti cu piciorul stâng şi că acestuia îi corespunde mâna dreaptă, în timp ce piciorului drept îi corespunde mâna stângă;
– exerciţiu pentru trezire: stai întins pe spate, respiră obişnuit, dar, în loc să-ţi ţii respiraţia, imaginează-ţi-o cum curge în sus, spre ochi, înainte de a expira;
– exerciţiu pentru situaţiile de supraaglomerare sau înainte de a lua o decizie importantă, oxigenează creierul, relaxează tensiunea musculară, stimulează tiroida şi arterele carotide: respiră adânc, inhalând pe nas, ţine-ţi respiraţia şi mişcă-ţi capul înainte şi înapoi de 4 ori, ca şi când ai zice da. Expiră, înspiră adânc, din nou, şi mişcă-ţi capul, de astă dată ca şi când ai zice nu, tot de 4 ori. Întoarce-ţi capul spre stânga, de parcă ai vrea să vezi ce-i în spate. Apoi spre dreapta;
– urmează-ţi respiraţia, inspiră şi expiră;
2. Reflexul de Liniştire: conştientizează că eşti tensionat. Spune-ţi: „Minte alertă, corp relaxat”. Zâmbeşte, luminează-te în interior pentru a-ţi relaxa faţa. Relaxează-ţi fălcile. Inhalează cât numeri până la 3, închipuindu-ţi că aerul vine în sus prin tălpile picioarelor, apoi mai sus, prin picioare, până în abdomen şi stomac. Expiră. Lasă obrajii, limba şi umerii să amorţească, până ce simţi cum greutatea îţi părăseşte corpul;
3. Exerciţii Chi
– exerciţiu de stimulare a punctului shenque, aflat în zona buricului: apasă buricul cu degetul – poţi să o faci şi prin haine – masează-l, gâdilă-l. În acelaşi timp, cu ajutorul degetului arătător şi degetului mare de la cealaltă mână, masează două puncte „care sunt adânciturile mici, aflate chiar sub capetele din interior ale claviculelor”. După câteva secunde, inversează mâinile şi masează şi gâdilă un timp ceva mai lung;
– exerciţiu de stimulare a punctului rezhong, aflat exact la mijlocul distanţei dintre vârful nasului şi centrul buzei superioare: înainte de un discurs sau când întocmim în scris o compunere, apasă şi gâdilă punctul respectiv cu un deget. În acelaşi timp, să folosim un deget de la cealaltă mână şi să frecăm capătul osos al şirei spinării. Din nou, după câteva clipe, să inversăm mâinile şi să repetăm operaţiunea;
4. Exerciţiu pentru echilibrarea celor 2 emisfere înainte de învăţare: inspiră din abdomen câteva minute. Apoi poziţionează-ţi mâna astfel încât să poţi să îţi astupi fiecare nară sau pe amândouă o dată. Ţine în sus degetul mare şî ultimele 2 degete ale mâinii, îndoaie degetele mijlocii, să nu stea în cale. Astupă nara dreaptă şi răsuflă lung, încet, uşor, cu cea stângă. Inversează presiunea şi expiră prin nara dreaptă. Repetă de 3 ori. Apoi inversează-le pentru alt ciclu de trei. Pune-ţi mâinile în poală şi mai respiră de 3 ori adânc, lent. Apoi „palmează-ţi” ochii cu mâinile un minut, în timp ce continui să respiri din abdomen;
5. Exerciţiu pentru echilibrarea şi îmbunătăţirea comunicării dintre emisfere: respiră adânc, relaxant şi închide ochii. Priveşte în stânga şi închipuie-ţi litera A. Apoi priveşte în dreapta şi închipuie-ţi numărul 1. Priveşte în stânga şi închipuie-ţi că vezi litera B, apoi spre stânga şi vezi cifra 2. Continuă până ajungi la Z pe stânga, respectiv, la 26 pe dreapta. Apoi inversează procesul (în stânga cifrele, în dreapta literele)

Exerciţii de stimulare mentală:
1. Hărţile mentale
– folosite în audierea unei lecturi, la citire, la concentrarea ideilor pentru a scrie o teză, în organizarea unui subiect, în concentrarea asupra propriilor ţeluri şi aspiraţii. Oferă un sprijin în plus când vine vremea să ne reamintim informaţiile;
– harta luminează mintea mai repede decât o listă, pentru că este un desen. Învăţăm mai repede şi ne reamintim mai multă vreme ceea ce putem vizualiza;
– metodă: pune subiectul în centru, ca pe un soare, şi lasă universul lui de idei să se ramifice. Colorează diferit zonele, trasează ramura principală, adaugă mici caricaturi sau desene;
– metodă pentru formarea imaginilor în minte la pagina 140;
2. Exerciţiu pentru reducerea timpului de citire intensivă: înainte de a începe să citeşti, cere o imagine care „într-un fel să lege tot ceea ce se află în această lucrare şi astfel totul să capete înţeles pentru mine”.
3. Exerciţiu de eliberare de blocajele din faţa învăţării:
– fii conştient că ele există;
– întreabă-te dacă nu cumva împlinesc o nevoie. Dacă este aşa, găseşte altă cale de satisfacere a acesteia;
– schimbă atitudinea limitatoare. Cu răbdare, fără a da sentinţe, sădeşte ferm o structură pozitivă, folosind afirmaţii, sugestii, scenarii imaginative, experienţe confirmatoare;
– aşteaptă-te să ai rezultate, dar nu peste noapte;
4. Exerciţiu pentru energizarea rapidă a emisferei stângi: apasă degetul pe nara stângă şi respiră profund pe dreapta;
5. Exerciţiu pregătitor pentru un discurs: Închipuie-te în sală. Vizualizează imaginile, sunetele, mirosurile, în timp ce audienţa se pregăteşte. Vezi şi simte cu ce eşti îmbrăcat şi găseşte-ţi un loc comod pe podium. Încearcă să simţi nerăbdarea de a împătăşi acestor oameni interesanţi tot ceea ce ştii. Când începi să vorbeşti, trebuie să simţi cât eşti de calm şi de concentrat. Prinde privirea unei persoane atente, din rândul 3 sau 4, şi închipuie-ţi că-i vorbeşti ca unui prieten. Aminteşte-ţi câteva puncte majore ale discursului. Nu căuta cuvinte dinainte memorate, ci simte cum îţi vin cu uşurinţă, cu putere, pe măsură ce ai nevoie de ele, presărate cu imagini şi chiar cu o glumă-două. Nu prinde rădăcini pe loc. Închipuie-ţi că te mişti şi faci gesturi fireşti. Poţi simţi că fluxul memoriei îţi oferă cu uşurinţă orice informaţii de care ai nevoie. Te vei simţi destul de încrezător încât să poţi spune: „Nu ştiu, dar voi afla” la o întrebare la care nu ai răspunsul. La sfârşit, ascultă aplauzele entuziaste; strânge mâinile care ţi se întind în timp ce cobori de pe podium;
– sădeşte-ţi „amintiri viitoare” timp de 10 până la 15 minute, o dată sau de două ori pe zi;

CEI 4 PAŞI CARE DUC LA ATINGEREA STĂRII OPTIME PENTRU ÎNVĂŢARE

1) Elimină din corp orice formă de stres şi tensiune.
2) Calmează-ţi şi reîmprospătează-ţi mintea, eliminând grijile şi temerile.
3) Aminteşte-ţi de o întâmplare din viaţă când ai avut o reuşită şi permite emoţiilor pozitive, de bucurie şi triumf, să circule prin interiorul tău şi să se întrepătrundă cu situaţia actuală de învăţare.
4) Respiră după scheme care permit creşterea fluxului de oxigen spre creier şi care ajută la sincronizarea emisferelor cerebrale.

Un răspuns la „Cărţi citite în 2007: Tehnica învăţării rapide”

  1. Interesant articol si cartea bineinteles. Am vazut`o prin librarii dar am zis ca e inca o carte “fantoma” dar dupa acest rezumat facut de tine cred ca o voi cumpara. Multumesc!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *